Monday to Saturday - 8:00 -17:30
Cum sunt măsurate oficial consumurile de carburant: standardele de testare WLTP și NEDC
În industria auto, valorile oficiale ale consumului de carburant sunt stabilite prin teste standardizate în laborator, menite să ofere un punct de referință comparabil între diferite modele. Cele mai cunoscute standarde utilizate în Europa sunt NEDC (New European Driving Cycle) și, mai recent, WLTP (Worldwide Harmonized Light Vehicles Test Procedure).
NEDC, introdus în anii ’80, a reprezentat mulți ani norma europeană. Acesta presupune un ciclu de testare de 20 de minute, desfășurat pe o distanță de 11 km, cu viteze medii de circa 34 km/h. Testul simulează atât condusul urban, cât și extraurban, dar folosește o accelerare lentă, viteze mici și absența variațiilor reale de trafic. Din acest motiv, valorile de consum rezultate au fost adesea optimiste și departe de realitatea rutieră din România.
WLTP, implementat oficial pentru toate modelele noi din 2018, a venit ca răspuns la criticile legate de NEDC. Acest nou standard folosește un ciclu de testare mai lung (30 de minute pe 23,25 km), cu viteze mai apropiate de cele reale (până la 131 km/h) și accelerații mai puternice. WLTP ia în calcul, de asemenea, dotările suplimentare ale mașinii (jante, aer condiționat, etc.). Astfel, valorile de consum WLTP sunt mai apropiate de realitate, însă tot nu reflectă exact condițiile de zi cu zi pe drumurile din România.
Diferențele între NEDC și WLTP
| Standard | Durată test | Distanță | Viteză medie | Viteză maximă | Consumul declarat |
|---|---|---|---|---|---|
| NEDC | 20 min | 11 km | 34 km/h | 120 km/h | 3,5 – 7 l/100 km |
| WLTP | 30 min | 23,25 km | 46,5 km/h | 131 km/h | 4 – 9 l/100 km |
Valorile de mai sus sunt orientative, fiind între cele mai des întâlnite pentru modelele populare din România precum Dacia Sandero, Renault Clio sau VW Golf.
De ce testele de laborator nu reflectă condițiile reale de condus
Testele de laborator au scopul de a oferi o bază comună de comparație între vehicule, însă mediul controlat nu poate reproduce complexitatea condusului real. În laborator, temperatura ambientului este fixată la 20-25°C, iar vântul, ploaia sau alte variabile lipsesc complet. Mașina este testată fără bagaje, cu un singur ocupant și pneuri la presiune ideală.
Condițiile de trafic din România, încărcarea reală a vehiculului, starea drumurilor sau folosirea sistemelor auxiliare (climatizare, încălzire în scaune, faruri, etc.) nu sunt simulate. De exemplu, parcurile auto din București sau Cluj și-au arătat limitele în orele de vârf, cu viteze medii care pot coborî sub 15 km/h în trafic urban, departe de parametrii laboratoarelor.
Mai mult, testele de laborator presupun stil de condus constant, fără variații bruște de accelerație sau frânare, un lucru aproape imposibil pe drumurile din România. Astfel, chiar și cu WLTP, consumul declarat rămâne adesea sub cel pe care îl întâmpină șoferii în practică, diferențele fiind de la 10% până la peste 30% în unele situații.
Factori care influențează consumul real: stilul de condus, trafic, temperatură și alți parametri
Stilul de condus este unul dintre cei mai importanți factori care pot ridica sau scădea semnificativ consumul real. Accelerările și frânările bruște, rularea cu viteză peste limitele legale sau menținerea turațiilor ridicate au un impact direct asupra consumului de carburant. Testele efectuate de cluburile auto din România arată că diferența de consum între un șofer calm și unul agresiv poate ajunge la 2 litri/100 km pe același traseu urban.
Traficul are, de asemenea, un rol major. Blocajele frecvente, semafoarele, trecerile de pietoni și sensurile giratorii, omniprezente pe drumurile din România, duc la consum suplimentar din cauza pornirilor și opririlor repetate. În orașe aglomerate precum București sau Iași, consumul urban poate ajunge chiar și la 10-12 l/100 km pentru motorizări pe benzină, față de valorile WLTP de 6-7 l/100 km.
Temperatura influențează și ea consumul. La temperaturi sub 5°C, consumul crește cu 15-20% din cauza încălzirii motorului și utilizării sistemelor de climatizare. În timpul verii, aerul condiționat poate adăuga 0,5-1 l/100 km la consum.
Alți parametri frecvent ignorați sunt:
- Starea pneurilor (presiune scăzută duce la creșterea consumului cu 5-10%);
- Încărcarea mașinii (bagaje, pasageri);
- Viteza de rulare (la peste 120 km/h, rezistența aerodinamică crește exponențial);
- Calitatea carburantului (diferențele între carburanți se resimt în special la mașinile diesel moderne).
Toți acești factori sunt prezenți zi de zi pe drumurile din România, ceea ce explică de ce valorile din broșura producătorului sunt rareori atinse.
Diferențele majore între consumul urban, extraurban și mixt în viața de zi cu zi
Consumul urban, extraurban și mixt, așa cum sunt prezentate de producător, reprezintă medii statistice obținute în laborator. În realitate, aceste valori diferă substanțial odată ce mașina ajunge pe drumurile românești, unde profilul rutier este mult mai variat.
Consumul urban
În orașe, traficul intens, opririle dese la semafor și timpul pierdut la reluarea deplasării cresc semnificativ consumul față de valorile oficiale. De exemplu, un Renault Clio 1.0 TCe cu consum urban declarat de 6,2 l/100 km WLTP ajunge să consume între 8 și 10 l/100 km în București, în funcție de aglomerație și stilul de condus. Pentru modele mai mari, precum Dacia Duster 1.3 TCe, consumul urban poate depăși 11-12 l/100 km.
Consumul extraurban
Pe autostradă sau drumuri naționale, consumul este de regulă mai apropiat de cel declarat, cu condiția menținerii unei viteze constante. Totuși, peste viteza de 120 km/h, majoritatea motoarelor consumă cu 20-30% mai mult decât în regimul extraurban WLTP. Un VW Golf 8 1.5 TSI, cu un consum extraurban declarat de 4,8 l/100 km, va consuma în realitate 6-7 l/100 km la 130-140 km/h pe A1 sau A2.
Consumul mixt
Valorile de consum mixt sunt cele mai înșelătoare, pentru că fiecare șofer are un profil de utilizare unic. În România, realitatea arată că diferențele față de consumul mixt declarat pot varia între 1 și 3 litri/100 km, în funcție de drumuri, trafic și climă.
| Model auto | Urban declarat | Urban real | Extraurban declarat | Extraurban real | Mixt declarat | Mixt real |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Dacia Sandero 1.0 | 6,1 l | 8,5 l | 4,4 l | 5,9 l | 5,0 l | 6,7 l |
| VW Golf 8 1.5 TSI | 6,0 l | 8,0 l | 4,8 l | 6,5 l | 5,4 l | 7,0 l |
| Renault Clio 1.0 | 6,2 l | 9,0 l | 4,5 l | 6,2 l | 5,5 l | 7,3 l |
Aceste date provin din testări independente realizate de cluburi auto românești și reflectă situația tipică din marile orașe și pe principalele drumuri naționale.
Ce poți face pentru a obține un consum mai apropiat de cel declarat de producător
Chiar dacă valorile oficiale sunt greu de atins, există câteva măsuri simple care pot ajuta șoferii să se apropie de consumul declarat:
- Adoptă un stil de condus economic: accelerează lin, evită frânările bruște și menține o viteză constantă. Folosește frâna de motor la coborâri și anticipează traficul.
- Evită traficul de vârf: dacă este posibil, programează deplasările în afara orelor aglomerate.
- Verifică periodic presiunea în pneuri: o presiune corectă reduce rezistența la rulare și implicit consumul.
- Redu greutatea transportată: nu ține în mașină obiecte și bagaje inutile.
- Folosește corect climatizarea: pornește aerul condiționat doar când este necesar și evită folosirea lui la temperaturi moderate.
- Întreține mașina la timp: filtrele de aer, uleiurile și bujiile uzate pot crește consumul semnificativ.
Multe dintre aceste recomandări sunt promovate inclusiv de școlile de conducere defensivă din România, iar impactul lor poate fi ușor observat chiar și pe distanțe scurte.
Rolul tehnologiilor moderne în reducerea diferențelor dintre consumul declarat și cel real
Tehnologia a evoluat rapid, iar producătorii auto investesc masiv pentru a aduce valori de consum cât mai reale și eficiente. Sistemele start-stop, prezente pe majoritatea modelelor noi (inclusiv Dacia, Ford sau Opel), opresc automat motorul la semafor, reducând consumul urban cu 5-10%.
Transmisiile automate cu rapoarte multiple (7-8 trepte) optimizează turațiile și reduc consumul pe autostradă. Sistemele de recuperare a energiei la frânare, întâlnite pe modele hibride și electrice tot mai populare în România (Toyota Corolla Hybrid, Renault Captur E-Tech), ajută la reducerea consumului în oraș.
Computerul de bord oferă feedback instant asupra consumului și recomandări de schimbare a treptelor, ajutând șoferul să mențină un stil de condus eficient. Chiar și la modelele convenționale, afișarea consumului instant și a scorului de condus economic pot duce la economii de 0,5-1 l/100 km.
Modelele full hibride și plug-in (ex: Toyota Yaris Hybrid, Ford Kuga PHEV), folosesc propulsie electrică în trafic urban și pot atinge valori reale apropiate de cele declarate, chiar sub 4 l/100 km, conform testărilor ADAC și cluburilor auto românești.
Aceste progrese tehnologice, combinate cu responsabilitatea șoferului, contribuie la reducerea diferențelor dintre consumul declarat și cel din viața reală, dar, cel puțin în mediul urban din România, mai este mult loc de îmbunătățire.
Astfel, alegerea modelului potrivit, adaptarea stilului de condus și folosirea tehnologiilor moderne devin esențiale pentru un consum realist și eficient, adaptat condițiilor locale.